Suflet de copil

Un copil de 4 anişori stătea în vecini de un bătrân a cărui soţie murise de curând. Copilul, văzând bătrânul plângând în curtea casei, s-a apropiat şi s-a aşezat la pieptul lui. Când mama lui l-a întrebat ce a făcut la vecin, copilul a răspuns:
- Nimic, l-am ajutat numai să plângă.

Profesoara Debbie Moon studia cu grupul ei din clasa întâi un tablou cu o familie. În tablou era un copil, care avea părul de altă culoare decât restul membrilor familiei. Unul din copiii din grup sugeră că acel copil din tablou era adoptat.
Atunci, o fetiţă din grup spuse:
- Eu ştiu totul despre adopţii pentru că eu sunt adoptată.
- Ce înseamnă să fii adoptat? întrebă un alt copil.
- Înseamnă că tu creşti în inima mamei tale, în loc să creşti în burta ei, a spus fetiţa.

Jaime încerca să reuşească să obţină un loc in echipa de fotbal a şcolii. Mama lui ştia că băiatul pusese suflet în asta şi se temea că nu va fi ales. În ziua în care locurille au fost repartizate, Jaime ieşi alergând cu ochii sclipind, mândru şi emoţionat.
- Ghiceşte mamă, strigă şi apoi spuse cuvintele care au rămas ca o lecţie pentru mama lui. Am fost ales să aplaud şi să animez.

Un copil de 10 ani stătea în faţa unei vitrine a unui magazin de pantofi pe stradă, desculţ, privind prin fereastră şi tremurând de frig. O doamnă se apropie de copil şi îi spuse:
- Micuţul meu prieten, la ce te uiţi cu atâta interes prin fereastra asta?
- Îi ceream lui Dumnezeu să-mi dea o pereche de pantofi, a răspuns copilul.
Doamna l-a luat de mână şi au intrat în magazin. Ceru vânzătorului o jumătate de duzină de şosete pentru copil. Întrebă dacă i-ar putea da un vas cu apă şi un prosop. Vânzătorul îi aduse ceea ce i-a cerut. Ea luă copilul în spatele magazinului, îi spălă picioarele şi i le-a şters. Atunci vânzătorul sosi cu sosetele. Doamna îi puse o pereche copilului şi îi cumpără o pereche de pantofi. Restul de şosete i le dădu copilului. L-a mângâiat pe cap şi i-a zis:
- Nu e nicio îndoială că acum te simţi mai bine micuţule!
Când ea se întoarse ca să plece, copilul o prinse de mână şi, privind-o cu lacrimi în ochi, o întrebă:
- Dumneavoastră sunteţi soţia lui Dumnezeu?

Cu trecerea anilor ne pierdem inocenţa, care nu este altceva decât înţelepciunea pe care ne-a dat-o în dar Dumnezeu. Dacă privim viaţa cu ochi de copil, s-ar putea să înţelegem mai bine acest joc de a trăi şi a evolua.

Incepe scoala

 Inca putin si incepe scoala. Bucurosi?

Ce inseamna a darui.

Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe profesor, care le vorbea despre milă ca despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim:

- Dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa…

- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s-au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi.

Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

     concluzie:   Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!

Incredere in Dumnezeu

             
             Un om călătorea pe un drum de ţară, împreună cu soţia sa. Obosiţi de atâta mers şi văzând că îi prinde noaptea pe drum, cei doi călători au vrut să tragă la un han. Dar hangiul, om rău, a refuzat să-i primească, spunându-le că nu mai are camere libere. Nevasta omului s-a arătat nemulţumită.

             - Ei, lasă, femeie – a încercat să o liniştească omul – lasă, că ştie Dumnezeu ce e mai bine!
             - Măi, omule – zise atunci femeia sa – da’ ce poate fi bine când – uite! – nu avem unde sta peste noapte?!
În sfârşit, au plecat mai departe şi, spre bucuria lor, au întâlnit un ţăran, om sărac, dar bun la suflet.   Văzând că i-a prins noaptea pe drum, ţăranul i-a primit cu drag în căsuţa lui.
Dar a doua zi dimineaţa, când au vrut să plece mai departe, ţăranul le-a dat o veste uluitoare celor doi călători: peste noapte, hanul fusese atacat de hoţi, care îi jefuiseră pe toţi călătorii.

             - Vezi, i-a mai spus omul femeii – trebuie să avem încredere în felul în care Dumnezeu le rânduieşte pe toate. Ţii minte ce ţi-am spus aseară? “Lasă, ştie Dumnezeu ce e mai bine.”

            Concluzie: Fara nici o indoiala, Dumnezeu randuieste tot ce se intampla in viata ta, si el stie cel mai bine de ce unele lucruri nu se intampla chiar cum iti doresti tu.

Fericirea

                  Cu siguranta toti, la un moment dat, ne am intrebat ce este fericirea… Si totusi , toti cunoastem notiunea de fericire, toti o simtim, dar o definitie nu poate nimeni sa formuleze, in ciuda faptului ca stim cand suntem nefericiti si ce cautam cand visam la fericire. Fericirea o percepem altfel. Reteta fericirii nu exista nici ea, difera de la o persoana la alta. Unii sunt fericiti pentru ca sunt realizati profesional si lista poate continua.
                  Fecirirea o gasim in orice lucru marunt care ne face sa zambim ,sa ne bucuram. Fericirea este orice lucru de care ma bucur, nu stiu exact ce este fericirea pentru mine, dar este cu siguranta un motiv de a zambi, de a fi optimist, de a fi bucuros si vesel mereu .Un motiv in plus sa realizez ce frumoasa e viata poate fi o idee, o notiune, un sentiment sau un simplu cuvant ce ne aduce zambetul pe buze .
                  Depinde de starea mea de spirit. Sunt fericit pentru ca ma iubesc cei dragi, pentru ca am invatat sa fiu rabdator cu oamenii, ma bucur pentru ca Dumnezeu a creat munti , ape , paduri unde ma pot duce sa ma relaxez si sa ma bucur… sunt mii si mii de motive pentru care sunt fericit, dar cel mai important motiv e ca exist- pentru ca m’a creat El :X
                   Eu cred ca fericirea e la tot pasul ,dar noi nu o vedem pentru ca suntem prea ocupati. Uitandu ma in jurul meu ,ce credeti ca am vazut? Oameni grabiti, incruntati, lipsiti de pofta de viata. Este atat de important sa aratam ca suntem fericiti si sa pretuim acest lucru la maxim.
                   Fericirea nu presupune sa ai succese in toate, este mai degraba o stare interioara de care putem sa ne bucuram in fiecare zi daca stim cum sa o pretuim .

Bogatia sufletului 2

                        Intr-o zi un tata bogat si-a dus fiul sa petreaca o noapte la o familie saraca cu scopul de a vedea realitatea vietii copiilor care nu au bani...spre drum inapoi acasa tatal si-a intrebeta fiul ce parere are despre experienta traita, iar el i-a raspuns: "Tata, a fost o experienta foarte buna, am invatat ca noi avem un caine iar ei au 4, noi avem o piscina iei au lacul intreg, noi avem un acoperis luminos iar ei au cerul intreg, noi avem o veranda si o gradina frumoasa iar ei au toata padurea" tatal sau a incremenit la celel auzite, iar fiul sau incheie : "Iti multumesc tata ca mi-ai aratat ce saraci suntem"
                      Concluzie: daca avem prieteni, dragoste, sanatate, simtul umorului, gandire limpede...pe scurt "daca il avem pe Dumnezeu avem TOTUL". Gandestete un moment esti sarac sau bogat?

                 

Bogatia sufletului

               "Legenda spune ca o femeie saraca care trecea pe langa o pesterea, a auzit o voce misterioasa ce i-a spus: "intra ia-ti tot ce iti doresti dar nu uita sa iei ce este mai important, amintesteti dupa ce vei iesi poarta se va inchide pe vecie, femeia a intrat si a gasit multe bogatii, fascinata de aur si de bogatii, femeia a asezat copilul pe o stanca, si a inceput sa stranga tot ce putea duce, vocea misteriosa i-a spus din nou "ai grija, ai doar 8 minute", cand au trecut cele 8 minute femeia incarcata de aur si pietre pretioase a fugit afara si poarta s-a inchis, atunci si-a amintit ca si-a uitat copilul in pestera." Bogatia s-a terminat, dar disperare a durat pentru tot deauna, la fel se intampla si cu noi, s-a nu uiti niciodata ce e cel mai important.